Din adancurile Pamantului in spatiul cosmic - Dr. biol. Sergiu Fendrihan

Am lucrat in Romania in diferite institute de cercetare pana in anul 2002 cand am fot invitat sa particip la un proiect de cercetare stiintifica in strainatate, la Universitatea din Salzburg, unde mai fusesem cu cativa ani inainte, cand am castigat un grant de mobilitate. Aici am fost integrat in grupa de lucru de microbiologie, condusa de Prof. Dr. Helga Stan-Lotter-o prestigioasa savanta de renume international- unde se studiaza microorganisme care traiesc in medii extreme de viata si anume cele care sunt capabile sa traiasca in medii cu mare concentratie de sare.

Aceste microorganisme interesante au fost descoperite de mult, de la inceputul secolului trecut cand s-a observat ca pestele, chiar conservat prin sarare, se strica si capata o culoare rosietica. De atunic s-au facut mari progrese in studiul acestor  bacterii stravechi (archea cum se numesc de fapt) si s-au mai descoperit microoganisme asemanatoare chiar in sarea scoasa din mine, care s-au format acolo de milioane de ani si provine din marile din vechime prin evaporare, sarea devenind un depozit subteran supus miscarilor geologice. Cu toata izolarea, nu mica a fost surpriza savantilor ca, dizolvand bolovanii de sare in conditii de laborator cat mai sterile, bineinteles, la microscop apareau microorganisme vii capabile sa creasca pe mediile de cultura si sa se inmulteasca in mediul lichid. Izolarea ca si conditiile speciale de trai necesare pentru aceste organisme- a facut exclusa orice contaminare ceea ce duce la concluzia ca ele au stat in roca de sare timp de aproximativ 250 milioane de ani, varsta atestata a acelor depozite. Marea lor longevitate si supravietuire este un mister care  merita dezlegat. Avand in vedere conditiile speciale de trai, ele sunt utilzate la experimente de astrobiologie in centrele de cercetari spatiale si supuse la diferite conditii de mediu pentru a deslusi marea lor rezistenta. Astfel, in Universitatea din Salzburg s-au derulat mai multe proiecte cu aceasta tema  avand in vedere expeditiile viitoare pe planeta Marte, unde  s-a demonstrat existenta apei sub forma de gheata si zapada, in anumite zone precum si existenta sarii in subteran. Avand in vedere si faptul ca aceasta planeta, in istoria ei, a avut atmosfera, expunerea microorganismelor la conditiile simulate poate arata daca este posibila supravietuirea, undeva in subsolul planetei, in sare a unor microorganisme asemenatoare cu acestea de pe Pamant. De aceea, probe de bacterii halofile incluse in cristale de sare au fost expediate cu naveta Atlantis pe Statia Spatiala Internationala unde vor ramane pana in anul 2009, cand vor reveni in Austria, in laboratoarele de acolo pentru analize. Am participat de la inceput in aceste proiecte in care am avut parteneri prestigiosi din mai multe tari actualmente fiind membru al echipei de experti Blue Dot Team care elaboreaza proiecte privind gasirea de planete similare  cu Pamantul.

In tara am luat legatura cu dl. Profesor  Nicolae Ticleanu de la Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Geologie, care a avut amabilitatea sa imi procure niste probe de foraj de la mina din Slanic Prahova , in care in lunile ce au urmat am descoperit o bacterie ce pare a fi acolo de aproximativ 14 milioane de ani, varsta depozitului de la Slanic Prahova. Spre confirmare probele au fost trimise la Institutul de Biologie din Bucuresti care tine de Academia Romana si sunt actualmente in studiu de catre un colectiv talentat condus de dr. Madalin Enache.

Surpriza mea cea mare a fost cand in anul 2004, avand intre cele doua contracte o pauza cam de 6 luni de zile sa ma trezesc ca nu-mi pot gasi de lucru in Romania, deoarece inca nu stiam daca noul proiect va fi aprobat sau nu. La fortele de munca nu mi s-a rezolvat nimica, am fost intampinat cu raceala si cu ridicari din umeri-uite-te si d-ta pe lista de afara si vezi ca sunt acolo niste locuri de munca-majoritatea necalificate sau cu calificare inferioara pregatirii mele. Am predat la un liceu pana la urma ca suplinitor biologia la clasele 9-12. Ceea ce m-a uimit era slaba pregatire a elevilor nu numai in biologie dar si la limba romana, scriau cu mari greseli de gramatica, chiar cei din clasele superioare. Nu mai vorbim de salariul de mizerie. In fine, situatia a revenit dupa ce am primit instiintarea ca s-a aprobat proiectul in Salzburg si am aterizat din nou la vechiul loc de munca din Universitate. Acum iata ca ma reintorc, in fine. in tara in noiembrie, dupa atatia ani petrecuti in strainatate si ma aflu oarecum intr-o situatie similara ca prima data. Situatia din Romania a evoluat acum suntem in Uniunea europeana si au inceput sa intre bani mai multi in cercetare. Cunoscand persistenta obiceiurilor de origine balcanica, nu am mai vrut sa ma anajez si nici sa cer vreo angajare la vreun institut si am optat sa fiu colaborator al Institutului Roman de Cercetari Polare si in acelasi timp sa imi fac propriul centru de cercetare pe baze NGO, astfel ca sa am un nou loc de munca si sa fac si ceva nou pentru tara. Astfel, in iulie 2008, impreuna cu alti cercetatori din Romania, am infiintat primul centru de bioresurse din Romania sub denumirea Asociatia- Centrul Roman de Bioresurse si Cercetari Avansate. Acest centru va avea ca scop standardizarea si pastrarea in conditii de calitate a tulpinilor de bacterii de celule animale vegetale si umane necesare pentru cercetarile de biologie, biotehnologie, biomedicina si nu numai, aceste resurse  fiind folositoare si pentru dezvoltarea agriculturii, a industriilor biotehnologice si medicinii terapeutice. La propunerea unui prestigios cercetator din America, originar din Judetul Brasov, vom creea in acest judet un centru de cercetare de tehnologii avansate in tehnica de laborator si stiintele biomedicale.

O sa se intrebe publicul cititor de unde atatia bani. Desigur ca nu am avut milioane si nici nu e de unde. Multi isi inchipuie ca lucrand in strainatate vine lumea cu milioane de euro sau dolari, dar putini stiu ca acolo salariul e limitat desi  puterea de cumparare e mai mare, dar trebuie sa platesti chirie, intretinere, mancare, transport si asa mai departe, iar ce ramane mai trimiti la familie. Cei care vin cu tot felul de masini scumpe si multi bani au facut fie diferite afaceri – nu comentez daca legale sau ilegale, asta e alta poveste- fie au trait in conditii subdecente ca sa stranga bani. Din banii ramasi am cumparat la mana a doua numeroase instrumente si echipamente de laborator, iar diferite persoane din mediul medical si de cercetare mi-au oferit diferite echipamente si materiale ceva mai vechi dar inca bune de intrebuintat in conditii decente. Ceilalti membrii au contribuit si ei dupa puterile lor. Bani vor veni din proiectele si contractele de cercetare, unele din tara altele de la Uniunea Europeana. Conferinta organizata de Primul Ministru in colaborare cu diferite alte organizatii guvernamentale din Romania cu reprezentanti ai diasporei stiintifice romanesti in septembrie, a fost un semnal ca lucrurile intra si la noi in normal. Sa vedem, sper sa nu ma fii ales doar cu o sapca, un rucsacel si un pix si cu o bataie pe umeri de incurajare, sper sa fiu sprijnit.

Iata inca o poveste a unui roman care s-a intors acasa, numeroase asperitati imi stau inca in cale, dar le voi trece cu curaj, cele mai grele find  greutatile facute de oameni, nu de problemele tehnice si nici de bani.

Cu voia dumneavoastra,

Dr. biol. Sergiu Fendrihan

Universitatea din Salzburg, Austria

 

 

 

 

In imaginile atasate sunt prezentate

1.Un aspect din laborator, eu in mijloc cu un student si o colaboratoare (Photo Stan Lotter)

2.cristale de sare facut in laborator pe discuri de cuart care acum sunt in spatiul cosmic (photo eu)

3. dispozitivul  conteiner care a fost atasat la modulul laborator Columbia al Agentiei Spatiale Europene cu probe adunate din laboratoare din toata Europa (photo NASA)-  open source

4. locul de atasament al conteirului cu probe pe Modulul Columbus (photo DLR, NASA) open source

5. carota de sare din Slanic Prahova (eu)

6. Imaginea la microscop a bacteriilor din sarea din Austria (eu)

7. Bacterii (archaea) extrem halofile pe mediu solid (eu)