Constantin Brancusi
Constantin Brancusi (nascut la 19 februarie 1876 in Hobita, Oltenia, decedat la 16 martie 1957 in Paris) a fost un sculptor roman cu contributii covarsitoare la innoirea limbajului si viziunii plastice in sculptura contemporana. Constantin Brancusi a fost ales post-mortem membru al Academiei Romane. Dupa ce a urmat Scoala de Arte si Meserii in Craiova (1884 - 1887) vine la Bucuresti unde absolvea Scoala de Belle-Arte in 1902. Pleaca in 1904 la studii la München, dar dupa sase luni o porneste pe jos prin Bavaria, Elvetia pana la Langres (Franta), de unde ia trenul pana la Paris. În 1905 reuseste la concursul de admitere la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts, unde lucreaza in atelierul lui Antonin Mercié pana in 1906 cand, atingand limita de varsta, paraseste scoala. Refuza sa lucreze ca practician in atelierul lui Auguste Rodin, spunand: “Rien ne pousse à l’ombre des grands arbres” (La umbra marilor copaci nu creste nimic). Expune pentru prima data la Société Nationale des Beaux-Arts si la Salon d’Automne din Paris in 1906. Creeaza in 1907 prima versiune a Sarutului, tema pe care o va relua sub diferite forme pana in 1940, culminand cu Poarta Sarutului din Ansamblul Monumental din Targu-Jiu. În 1907 inchiriaza un atelier in Rue de Montparnasse si intra in contact cu avantgarda artistica pariziana, imprietenindu-se cu Guillaume Apollinaire, Fernand Léger, Amedeo Modigliani. În 1909 revine pentru scurt timp in Romania si participa la Salonul Oficial. Colectionarul de arta Anastase Simu ii cumpara sculptura Somnul si bustul pictorului Nicolae Darascu.
Pana in 1914 participa cu regularitate la expozitii colective din Paris si Bucuresti, inaugurand ciclurile Pasarii Maiestre, Muza adormita, Domnisoara Pogany. În 1914, Brancusi deschide prima expozitie in America la Photo Secession Gallery din New York, care provoaca o enorma senzatie. Colectionarul american John Quinn ii cumpara mai multe sculpturi, asigurandu-i o existenta materiala prielnica creatiei artistice. În revista Little Review din New York apare in 1921 primul studiu cu 24 de reproduceri din opera lui Brancusi, semnat de poetul american Ezra Pound.
Pana in 1940, activitatea creatoare a lui Brancusi se desfasoara in toata amploarea ei. Operele sale de seama din ciclul Pasarea in vazduh, ciclul Ovoidului precum si sculpturile in lemn dateaza din aceasta perioada. În acelasi timp Brancusi participa la cele mai importante expozitii colective de sculptura din Statele Unite ale Americii, Franta, Elvetia, Olanda, Anglia. În atelierul sau din Impasse Ronsin, in inima Parisului, Brancusi si-a creat o lume a lui, cu un cadru si o atmosfera romaneasca. Muzeul National de Arta Moderna din Paris (Centre Pompidou) are un numar important de lucrari ale lui Brancusi, lasate mostenire impreuna cu tot ce se afla in atelierul sau. În Romania, in epoca asa-zisa a realismului socialist, Brancusi a fost contestat ca unul din reprezentantii formalismului burghez cosmopolit. Abia in 1964, Brancusi a fost redescoperit in Romania ca un geniu national si, in consecinta, ansamblul monumental de la Targu-Jiu cu Coloana (recunostintei) fara sfarsit, Masa tacerii si Poarta Sarutului a putut fi amenajat si ingrijit, dupa ce fusese lasat in paragina un sfert de veac.
Din 1963 si pana azi au aparut in toate partile lumii peste 50 de carti si monografii precum si mii de studii si articole despre Constantin Brancusi, stabilind in mod definitiv locul lui ca artist genial si chiar ca “unul din cei mai mari creatori ai tuturor timpurilor” (Jean Cassou). În 1937, cunoscutul sculptor Henry Moore scria: “Brancusi a fost acela care a dat epocii noastre constiinta formei pure“.
Constantin Brancusi a eliberat sculptura de preponderenta imitatiei mecanice a naturii, a refuzat reprezentarea figurativa a realitatii, a preconizat exprimarea esentei lucrurilor, a vitalitatii formei, a creat unitatea dintre sensibil si spiritual. În opera sa, Brancusi a oglindit felul de a gandi lumea a taranului roman. Prin obarsia sa taraneasca, si-a aflat radacinile adanci ale operei sale in traditiile, miturile si functia magica a artei populare romanesti. Brancusi a relevat lumii occidentale dimensiunea sacra a realitatii. Figura centrala in miscarea artistica moderna, Constantin Brancusi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarca prin eleganta formei si utilizarea sensibila a materialelor, combinand simplitatea artei populare romanesti cu rafinamentul avantgardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cat si importanta acordata luminii si spatiului sunt trasaturile caracteristice ale creatiei lui Brancusi.
Opera sa a influentat profund conceptul modern de forma in sculptura, pictura si desen.
