Vaslui

Vaslui este resedinta si cel mai mare oras al judetului judetului Vaslui, Moldova, Romania. Este atestat documentar in anul 1375 iar potrivit recensamantului din 2002, are o populatie de 70.267 locuitori.
Este situat la 70 de km sud de municipiul Iasi, la coordonatele 46°38′18″ latitudine nordica si 27°43′45″ longitudine estica. Din teritoriul administrativ al municipiului fac parte si localitatile Moara Grecilor, Gura Bustei, Brodoc si Rediu.
Geografie
• Municipiul Vaslui este situat pe Valea Barladului, in aria de confluenta a raurilor Vasluiet si Racova, in zona de contact dintre Colinele Tutovei si Podisul Central Moldovenesc.
• Din teritoriul administrativ al municipiului fac parte si localitatile componente: Moara Grecilor, Gura Bustei, Brodoc si Rediu.
• Altitudinea medie este de 110 m.
• Altitudinea orasului este 113 m calculata la gara Vaslui.
• Latitudine 46.65° N, Longitudine 27.73° E

Cai de comunicatie si orase apropiate
• 72 km N (Iasi)
• 80 km V (Bacau)
• 51 km NE (Husi)
• 61 km S (Barlad)
• 142 km V (Piatra Neamt)
• 171 km S (Galati)
Cum se ajunge la Vaslui
• Cu trenul, Vasluiul se afla pe magistrala 600 de cale ferata ce leaga Bucurestiul de Iasi.
• Cu microbuzul/autobuzul, din mai multe orase ale tarii existand curse spre Vaslui, insa plecarea din Iasi este cea mai indicata.
• Cu masina personala; Orasul Vaslui este situat pe DN 24 la aproximativ 350 km de Bucuresti.
• Legatura pe liniile aeriene se poate face prin aeroportul Iasi, 72 km de la Vaslui.
Geografie
Conditii de relief, reprezentate prin terase de 10 – 20 m propice pentru constructii, marginite de valea mlastinoasa de la confluenta raurilor Barlad, Vaslui si Racova au construit o adevarata bariera naturala in fata unor atacuri din afara. Se poate afirma ca factorii care au determinat aparitia orasului in acest loc sunt deopotriva cei naturali si sociali – istorici. Relieful este format din interfluvii despartite de vai largi, insotite de terase bine dezvoltate si de versanti cu intense intentii geomorfologice, in special alunecari.
Interfluviile, cu altitudine de 350 – 400 m, au un aspect de platou (dealurile Morii, Chitoc si Brodoc), avand spinarile tesite. Terasele formate de-a lungul principalelor ape cuprind trei forme: superioara (70 – 80 m), medie (40 m) si inferioara (10 – 20 m). Albiile sau sesurile Barladului, Vasluiului si Racovei, puternic colmatate, sunt alcatuite dintr-un lehm aluvionar nisipos si inconjoara orasul despartindu-l de principalele localitati suburbane: Brodoc, Rediu, Bahnari si Viisoara.
Hidrografia
• Reprezentata prin ape subterane si de suprafata ce nu satisfac cerintele orasului.
• Apele subterane sunt repartizate neuniform si se caracterizeaza prin debite mici. Panza de apa freatica este la 10 – 15 m.
• În timpul verii si iernii apele raurilor scad. Toate aceste fluctuatii fac ca deficitul de apa, pentru oras, sa fie acoperit prin alimentarea din lacurile de acumulare din punctele Puscasi si Solesti, respectiv Prut.
Clima
Clima orasului se incadreaza in trasaturile climei temperat – continentale cu regiuni de antestepa. Regimul termic masurat pe o perioada de o suta de ani (1896 - 1998), pune in evidenta urmatoarele:
• temperatura medie anuala de 9,40°C, apropiindu-se de media pe tara care este de 9,50°C;
• trecerea de la anotimpul rece la cel cald si invers se face brusc;
• exista mari diferente de temperatura intre luna martie si luna mai (12,50 – 13,20);
• numarul mare de zile cu inghet (120), ca si cel cu temperaturi superioare lui 300 (70);
• in ultimii ani temperaturile minime si maxime depasesc chiar 350.
Regimul eolian pune in evidenta dominarea curentilor din nord – nord vest si sud – sud est. Aceasta are o influenta directa asupra regimului precipitatiilor care sunt sarace in perioada lunilor noiembrie – martie, cand vanturile de est si nord est au o frecventa mai mare, si mai bogata in celelalte luni ale anului cand frecventa vanturilor dinspre nord si chiar sud-vest creste. Cantitatile mari de precipitatii cad in perioada calda a anului, cu maxime inregistrate in lunile mai si iunie (media multianuala fiind de 80,79 mm). Stratul de zapada are o grosime ce variaza intre 12,2 – 33,6 cm.
Istorie
Orasul Vaslui se zice a fi facut de Bizantini, spre amintire de trecerea lor in Dacia Orientala si ii dadura numele de Basilica, dupa numele Împaratului Basile Bulgaroctonul (descriere lui Macarie, in calatoria sa de la Alep la Moscova). Loc de popas si adapost pe drumul comercial dintre Halici si Dunare, care facea legatura dintre cetatile de pe tarmul Marii Negre si cele de la Marea Baltica, unul dintre cele mai vechi targuri din Moldova, dar si una din asezarile medievale de seama ale Moldovei, alaturi de Suceava, Roman sau Siret. Targul Vasluiului isi afirma importanta atat pe taramul comercial, cat si pe acela politic si strategic. Începand cu secolul al XIV-lea aceasta asezare face parte din categoria targurilor cu o populatie care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel, in secolul XV-lea targul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populatie ce se apropia de cea a Iasului.
La Vaslui s-a constituit de altfel, in secolul al XV-lea, prima scoala de arta post-bizantina, care a interpretat datele iconografice bizantine in pictura, broderie, miniatura. Biserica „Sf. Ioan Botezatorul“, ctitorie a lui Stefan cel Mare, a fost realizatã in stil moldovenesc, o imbinare intre stilul gotic si cel bizantin, intre elementele arhitectonice occidentale si cele de iconografie ortodoxa. [necesita citare]
Vasluiul este atestat documentar din anul 1375. Faptul ca vatra targului era amplasata pe terasele Dealului Morii constituia o adevarata bariera naturala in fata atacurilor din afara si, tocmai de aceea, Vasluiul capata si conotatia de resedinta domneasca - mai ales in timpul de dupa moartea lui Alexandru cel Bun. De asemenea, pozitia favorabila a orasului - situat fiind la confluenta raului Barlad cu Vasluietul si cu Racova - a constituit cadrul propice de dezvoltare urbana a acestui targ. În atare conditii, in 1435, in timpul lui Stefan al II-lea (fiul lui Alexandru cel Bun), Vasluiul devine resedinta domneasca si capitala Moldovei Meridionale, fapt pentru care se construieste aici o Curte Domneasca
Importanta sa creste considerabil din anul 1490, cand Stefan cel Mare ii acorda mari privilegii, reconstruieste Curtea Domneasca si construieste in amintirea bataliei de la Podul Înalt, spre vesnica amintire, o frumoasa biserica. Un hrisov de la 1491 ilustreaza pretuirea de care s-a bucurat Vasluiul in timpul domniei sale, numit de el „targul nostru”, cand domnitorul daruieste Vasluiului 17 sate. În pamantul de margine au fost saditi atunci zece stejari si un frasin, in trunchiurile carora, mai tarziu, mesteri priceputi au incrustat insemnul Moldovei - capul de bour. Dupa moartea marelui voievod, orasul Vaslui decade. Curtea Domneasca se ruineaza, populatia lupta pentru pastrarea privilegiilor. Targul Vasluiului ramane o asezare linistita, peste care au trecut hoardele tatare si turcii, distrusa si apoi renascuta, insa nu la faima de odinioara de care amintesc documentele.
Îndeletnicirile care le-au adus faima pe vremuri vasluienilor au fost albinaritul si pescuitul. Doua scrisori catre negustorii din Brasov, una datata 1641, alta 1650, amintesc despre mierea, ceara si pestele ce erau la mare cautare in tinutul de peste munti. Oamenii acestor pamanturi ale Moldovei, numai deal si vale, au fost si sunt si astazi, iscusiti cioplitori in piatra, tesatori, fierari. În 1939 abia, asa cum apare entuziast intr-o publicatie a vremii, „Gazeta Vasluiului”, apare un inceput de industrie, prin construirea unei topitorii de canepa.
Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevarat in anul 1968, cand orasul devine capitala judetului Vaslui. În 10 ani populatia creste de la 19.820 la 45.000 de locuitori in 1978, astfel ca in anul 1979, Vasluiul capata statutul de municipiu. Astazi este un insemnat centru social-economic in aceasta parte a Moldovei (industria constructoare de masini - ventilatoare si reductoare, suruburi, industria chimica - fire poliesterice, industria materialelor de constructii, lemnului, textila si a confectiilor, alimentara etc).
Vasile Alecsandri il face cunoscut in literatura romaneasca prin foarte populara poezie Penes Curcanul.
Populatia
Istoric
Cercetarile arheologice au demonstrat ca teritoriul orasului Vaslui a fost locuit din cele mai vechi timpuri, inca din comuna primitiva. Materialele descoperite atesta prezenta unei populatii stabile incepand din neolitic pana in epoca migratiilor. Popularea zonei in feudalism s-a facut in functie de conditiile istorice, precum si de terenurile agricole, sursele de apa si caile de comunicatie.
Începand cu secolul al XIV-lea aceasta asezare face parte din categoria targurilor cu o populatie care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel, in secolul XV-lea targul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populatie ce se apropia de cea a Iasului. Odata cu mutarea capitalei de la Suceava la Iasi, precum si cu aparitia vorniciei Tarii de Jos la Barlad, Vasluiul a inceput sa decada, mentinandu-se timp de trei secole in categoria targurilor mici si mijlocii. Documentele istorice, marturiile unor calatori straini, catagrafiile evidentiaza mai multe perioade demografice.
Evolutie
• Prima perioada de inviorare demografica incepe din secolul XV-lea si se incheie in secolul al XIX-lea, odata cu venirea din Galitia a unui numar mare de evrei. În aceasta perioada orasul Vaslui, fiind asezat la rascrucea unor importante drumuri comerciale si intr-o regiune cu putine asezari urbane, a ajuns in scurt timp sa joace un rol important in viata sociala si politica a Moldovei. Pe langa moldoveni se asaza in Vaslui un numar insemnat de evrei, armeni, greci.
o În perioada 1830 – 1899 sunt inregistrati in catagrafii 3142 locuitori.
Prima perioada se incheie in jurul anului 1899, odata cu venirea unui numar mare de evrei, ajungand la 37% din populatia targului.
• A doua perioada de dezvoltare demografica (1900 - 1930) corespunde avantului economiei, care se concretizeaza in aparitia micii industrii ce valorifica materialele prime locale. Primul recensamant pe baze stiintifice s-a efectuat in anul 1912, cand orasul numara 10.397 locuitori.
o În anul 1930 numarul a crescut la 13.827 de locuitori. Perioada de inviorare a fost scurta, urmand un timp de 35 ani in care evolutia demografica este lenta, cu perioade de regres in timpul razboaielor mondiale.
o În anul 1941 - 13.923 locuitori,
o În anul 1948 - 11.827 locuitori,
o În anul 1956 – 15.197 locuitori,
o În anul 1966 – 17.591 locuitori.
• A treia treapta in evolutia demografica incepe odata cu anul 1968, prin aplicarea reformei administrativ – teritoriale, cand orasul Vaslui devine din nou capitala de judet.
o În anul 1968 - 17.960 locuitori,
o În anul 1970 - 22.825 locuitori,
o În anul 1980 - 46.181 locuitori,
o În anul 1990 - 74.615 locuitori,
o În anul 1970 - 80.041 locuitori.
Evolutia demografica la recensaminte:
Personalitati marcante
• Constantin Tanase - actor, creatorul teatrului romanesc de revista
• Valentin Silvestru - scriitor, initiatorul, organizatorul si de la editia a II-a pana la editia a VI-a, presedintele Festivalului International de Umor „Constantin Tanase” de la Vaslui
• Gheorghe Mironescu - a fost prim-ministru al Romaniei de doua ori. Prima data in 1930, iar a doua oara in perioada 1930-1931.
• Valentin Darie - actor de comedie - component al trupei Divertis
• Corneliu Porumboiu - regizor si scenarist roman contemporan
• Alexandra Nechita - pictorita, „micuta Picasso”
• Adrian Porumboiu - fost reputat arbitru international
• Ion Iancu Lefter- poet, jurnalist
Monumente istorice si obiective turistice
• Cetatea de pamant de la Vaslui - sec. XV Epoca Medievala
• Biserica Domneasca Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul (1490), ctitor Stefan cel Mare
• Curtea Domneasca, declarata rezervatie arheologica, evidentiata prin vestigiile curtii lui Stefan cel Mare;
• Palatul de Justitie din Vaslui, fostul sediu al Tribunalului Vaslui;
• Casa Mavrocordat, monument de arhitectura in stil neoclasic edificat la inceputul sec. XIX, avand fatadele si interioarele cu ornamentatii in structura;
• Casa Ghica, datand tot de la inceputul secolului XIX , realizata in stil clasic;
• Casa Sima - 1921
• Spitalul Israelit - sf. sec. XIX - inc. sec. XX
• Cimitirul evreiesc - sec. XVIII - XlX
• Cimitirul Eroilor vasluieni din Razboiul pentru Independenta si Primul Razboi Mondial - sec. XIX - XX
• Gimnaziul Mihail Kogalniceanu - 1890-1893
• Casa Dr. Teodoru - 1890
• Casa Irina Luchian - 1901
• Casa Madarjac - 1928
• Muzeul Stefan cel Mare din Vaslui, cu sectii de arheologie si istorie, etnografie si arta populara , precum si cu o sectie dedicata artistului Constantin Tanase, originar din acest oras;
• Statuia lui Stefan cel Mare il infatiseaza pe gloriosul voievod cu o spada in mana;
• Mausoleul Penes Curcanul, aflat in cimitirul orasului, inaltat in cinstirea eroilor vasluieni cazuti in luptele pentru independenta tarii
• Monumentul Independentei din Piata Palatului de Justitie;
• Parcul Copou, o frumoasa gradina publica, in care aleea principala este bordata de busturile lui Kogalniceanu, Negri, Russo, Eminescu, Creanga.
• Piata Civica.
• Rezervatia paleontologica Nisiparia Hulubat.

sursa: wikipedia