Zalau

Situat in nord-vestul Romaniei, la trecerea dintre Carpatii Estici si Muntii Apuseni, judetul Salaj este cunoscut din vremuri stravechi ca Tara Silvaniei, adica Tara Padurilor, cu o suprafata de 3850 km2 si avand ca vecini la nord judetele Satu-Mare si Maramures, la vest si sud-vest judetul Bihor iar la sud-est judetul Cluj.
Municipiul Zalau, care se gaseste in centrul judetului pe valea cu acelasi nume, este resedinta administrativa a Salajului.
Este situat in apropierea granitei fostului Imperiu Roman, mai precis la 8 km de Castrul Roman de la Porolissum - cea mai puternica fortificatie cu rol de aparare din partea de nord-vest a Provinciei Dacia Romana. In epoca medievala reprezenta spatiul de trecere dinspre centrul Europei inspre inima Transilvaniei, prin binecunoscutul "drum al sarii".
Azi, municipiul Zalau, situat pe axa Cluj - Satu-Mare - Petea Vama, DN 1F - E 81, este conectat la o retea rutiera cu acces spre Europa de vest. Municipiul Zalau, pe langa importanta sa economica, constituie si un puternic centru cultural, de invatamant, si nu in ultimul rand, un atractiv areal turistic. De curand, municipiul Zalau, pe langa renumele scolilor si liceelor existente, se poate mandri cu prezenta a doua colegii universitare acreditate.

Municipiul Zalau, resedinta judetului Salaj, este situat in zona centrala a judetului, in bazinul hidrografic al raului Zalau, la contactul depresiunii cu acelasi nume si Culmea Mesesului. Cu o suprafata totala de 90,09 km2, teritoriul aministrativ al municipiului include si localitatea Stana, asezare situata la sud-est de Meses, in bazinul hidrografic al Agrijului.
Pe calea ferata Zalaul se afla la 159 km de Cluj-Napoca, la 81 km de Baia Mare si la 124 km de Satu Mare.
Pe sosea este situat la 86 km de Cluj-Napoca (DN 1 / E 81), la 108 km de Baia Mare (DN 1 H si DN 1 C), la 119 km de Satu Mare (DN 1 F/ E 81 si DN 19) si la 117 km de Oradea (DN 1 H, DN 1).
Referitor la numele Zalaului s-au emis de-a lungul timpului diverse ipoteze: ca ar insemna brau, cingatoare (silaj), in limba vorbita de catre avari, ca ar insemna “patul cu ulmi” (Sil es Agz) in limba maghiara sau ca de fapt, vechea denumire Zalau, nu a putut fi transcrisa in limba maghiara decat sub forma Zil si Lak, asemanator cu denumirea germana a orasului: Zillenmarkt – loc de targ

Beneficiind de un cadru natural de exceptie, de pozitia sa de la poalele Mesesului si de un bogat fond turistic de origine antropica, municipiul Zalau este si un important centru turistic.
Muzeul Judetean de Istorie si Arta Zalau (fondat in 1951), cu tezaure monetare si obiecte de patrimoniu apartinatoare culturii daco-romane, medievale si poulare, alaturi de Galeria de Arta "Ioan Sima" sunt principalele obiective de mare atractie ale orasului.

Turismul cultural este strict legat de prezenta pe teritoriul judetului a unor valori culturale care pot imbraca diverse forme.
Demne de interes sunt festivalurile folclorice, serbarile campenesti si pastorale, care in multe cazuri atrag mii de spectatori.
În fiecare an, in perioada martie-decembrie au loc evenimente culturale dintre care amintim: “Ecouri transilvane” – Festival international coral;“Masurisul de la Pria” – serbare pastorala; “La fantana dorului”
– festival folcloric pentru romanii de pretutindeni –Simleu Silvaniei ; “Mihai Viteazul” – Guruslau – serbare campeneasca; “Ecouri mesesene” – Festivalul dansului femeiesc etc.
În judetul Salaj exista ansambluri si grupuri folclorice cu participari la festivaluri nationale si internationale. Dintre acestea amintim: Ansamblul folcloric “Porolissum” al Primariei Municipiului Zalau;
Ansamblul folcloric “Mesesul” al Centrului Culturii Traditionale Salaj; “Spiridusii” din Valcau de Jos, etc.
Baza materiala existenta este de sase unitati de cazare, din care trei hoteluri, un motel si doua tabere scolare. Numarul total de locuri in unitatile de cazare este de 708, din care 325 de locuri in tabere scolare. Unitatile de administratie publica ce ofera si spatii de cazare sunt: S.C. HOTEL MESES S.A., S.C. HOTEL POROLISSUM S.A., Cabana Meses pentru vacantele scolare, pensiunea "SHALOM", etc.

Lacase de cult
Biserici ortodoxe in municipiul Zalau si localitatile subordonate administrativ, Ortelec si Stana, sunt: Catedrala Ortodoxa "Sfanta Vineri", Biserica Ortodoxa "Sfanta Treime", Biserica Ortodoxa "Sfantul Stefan" si Biserica Ortodoxa "Pogorarea Sfantului Duh".
În municipiul Zalau functioneaza de asemenea doua biserici reformate, doua greco-catolice si una romano-catolica. Catedrala "Adormirea Maicii Domnului" a fost ridicata de comunitatea greco-catolica in perioada interbelica si sfintita in data de 8 septembrie 1934 de episcopul Valeriu Traian Frentiu. Lacasul este in prezent disputat de ortodocsi si de greco-catolici.[2]
În oras exista de asemenea patru case baptiste de rugaciuni(una de limba maghiara), doua penticostale si una adventista.

Cultura
Ca municipiu resedinta de judet, Zalaul este centrul cultural al Salajului. Activitatile culturale se desfasoara in: Casa de Cultura a Sindicatelor si Casa de Cultura Municipala, Biblioteca Judeteana "Ionita Scipione Badescu", Muzeul Judetean de Istorie si Arta, Galeria de Arta "Ioan Sima", precum si un cinematograf. Municipiul Zalau se poate mandri cu Biblioteca Documentara, creata in cadrul Colegiului Reformat incepand cu anul 1646. Astazi, biblioteca are peste 40 000 de volume, din care cea mai mare parte este carte rara sau unicat. Dintre autori, ii putem mentiona pe cei antici: Homer, Platon, Aristotel, Plutarh, Dionysus din Halicarnas, Ptolemeu si Plinius Secundus, iar din randul celor moderni se remarca: Erasmus din Rotterdam, Calvin, Descartes, precum si alti umanisti ai vremii. Cercetari de ultima ora au scos la iveala sapte unicate olandeze, lucrari apartinand secolelor XVII si XVIII.
La 23 August 1950 presa vremii consemneaza inaugurarea unei "Biblioteci centrale" cu peste 7000 de volume in limba romana si maghiara, in spatiul Ateneului Popular (actuala Casa Municipala de Cultura) "intr-un local incapator care dispunea si de-o frumoasa sala de lectura". Sunt prezenti printre altii Rodica Fanateanu, Elena Fanateanu, Karl Kun si altii. Colectiile cuprindeau carti din diferite domenii, unele cu o vechime considerabila cum ar fi "De remediis" a lui Petrarca datat la 1649. În 1952 biblioteca devine "Biblioteca raionala" avand si sarcini de indrumare a bibliotecilor de pe raza teritoriului Salaj. În 1957 ia numele carturarului salajan Ionita Scipione Badescu. În 1968 devine "Biblioteca judeteana" in urma impartirii administrative de atunci. De-a lungul timpului, biblioteca a functionat in spatiile Casei Municipale de Cultura (fost Ateneu Popular), in spatiul actualului muzeu (fosta str. Ady nr. 5), in spatiul actualului Centru de librarii (P-ta Libertatii nr. 10) si-n actualul sediu, P-ta Iuliu Maniu nr. 13 incepand cu anul 1971. În prezent biblioteca are peste 160000 de volume.
Cenaclul literar Silvania
Cenaclul literar Silvania este cea mai longeviva si reprezentativa activitate culturala a orasului.

Orase infratite
Szentendre, Ungaria
Haegebostadt, Norvegia
Kvinesdal, Norvegia
Imola, Italia

sursa: zalausj.ro