Craiova
Craiova! Oras al adolescentei mele, resedinta judetului Dolj, denumita si -capitala Olteniei-.
Mi-a placut Craiova cand aveam 15 ani. Poate era alta sau poate eram eu prea naiva si necunoscatoare. Ulterior am inceput sa ma plictisesc si sa urasc incet- incet orasul. Acum... Acum plang dupa Craiova... sau dupa oamenii ei. Mi-e dor....................................
Dor de asfaltarea drumului si apoi de demolarea strazii pentru ca a fost uitata inlocuirea conductelor. Dor de majoratele prietenilor sau al meu; de anul in care centrul era un mare santier si daca treceai pe acolo ti se prafuia si creierul. Dor de concertele din parc; de imbratisarile de langa lac; de rockerii din cafenele; de emo- istii de langa fantani. Dor de revelioane zgomoatoase, liniute la aeroport, vecini care bat in teava. Am pofta de cea mai buna shaorma, de cea mai racoritoare inghetata, de cele mai frumoase filme. Dor de zilele in care imi cautam un loc de munca sau de cele in care eram la cumparaturi.
Dor de :
-prieteni
-incurajari
-zilele orasului
-carnaval
-Solomon
-strazi cu gropi
-conducta sparta dintre blocuri
-liceu
-colegi
-chiuluri
-variante la matematica
- vernisaje
-magazine
-teatru .................................si nu mai pot sa ma mai opresc.
Dor de primul sarut din intersectia de la Universitate- Dor de Ro!!!!!!!!!!
Percepia asupra acestui oras e diferita de la om la om. Pentru voi ce inseamna Craiova? Craiova este al doilea oras, dupa Bucuresti, dupa numarul de constructii vechi: biserici, case si palate boieresti sau alte constructii laice Biserici Biserica Madona Dudu, catedrala Maicii Domnului, este un adevarat loc de pelerinaj. Ridicata intre anii 1750-1756 , biserica a fost refacuta in 1844 dupa ce a fost distrusa de cutremurul din 1831. Pictura bisericii poarta semnatura lui Gheorghe Tatarescu. Biserica a fost numita astfel dupa icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului care - spune legenda - ar fi fost gasita intr-un dud aflat pe locul unde a fost construit ulterior altarul. Cea mai veche constructie din zona Craiovei care s-a pastrat, atestata ca atare, este manastirea Cosuna - Bucovatul Vechi. Ea se inscrie in categoria constructiilor religioase-monumente din Tara Romaneasca.
Un loc aparte intre constructiile vechi il ocupa Catedrala Sfantul Dumitru protectorul orasului Craiova, care apare si pe blazonul orasului. Ridicata pe locul unei biserici mai vechi ctitorita de boierii Craiovesti la sfarsitul secolului al XV-lea(1483) sau inceputul secolului al XVI-lea, Biserica Domneasca este considerata a fi opera lui Matei Basarab- dupa cele scrise in pisania din 1652. Catedrala actuala Sfantul Dumitru a fost ridicata in 1889 pe locul fostei biserici distruse de cutremurul din 1840 in vatra veche a orasului, dupa planurile arhitectului francez Lecomte de LouyPicturile interioare au fost realizate intre anii 1907-1933. Fosta Biserica Domneasca a devenit catedrala ortodoxa in 1940. Icoana Sfantului Dumitru a fost executata in mozaic venetian. Patrimoniul metropolitan pastreaza odoare valoroase, printre care se numara un vas bizantin datand din secolul al XV-lea - marturie a continuitatii spirituale romanesti in acest spatiu.
Casa Baniei este cea mai veche cladire existenta azi in oras, datand din anul 1699; dupa aprecierile istoricilor de arta, ea continua una mai veche, din sec.XV, cladita de Barbu Craiovescu. Refacuta de Constantin Brancoveanu, Casa Baniei are doua nivele, cu camere cu bolti de caramida la parter, cu camere si cerdace la etaj. A fost lucrata de catre mesterii arhitecti ai domnitorului, intr-un stil popular. Aici se aduna divanul Craiovei, iar in timpul ocupatiei austriece a fost resedinta administratiei stapanitorilor. Ulterior, cladirea a fost, succesiv: cartierul lui Murtaza Pasa (1737-1739), locuinta particulara a episcopului, localul primei scoli din Craiova (1750), local pentru tribunal, local de scoala pentru Gimnaziul "Fratii Buzesti" (1896-1914) si scoala normala de invatatoare, lacas pentru Muzeul Olteniei (1934-1948) si pentru sectia de etnografie (din 1967). Un proces lent, dar evident, de modernizare a orasului s-a facut simtit dupa 1780. S-au amenajat drumurile cu poduri de barne si s-a extins reteaua de fantani cu apa potabila.
Cele mai renumite fantani ("mari cismele") erau: - Fantana Jianu (str. Iancu Jianu), construita in jurul anului 1800 de boierul Hagi Stan Jianu; - Fantana Purcarului, construita de catre negustorii de porci Pavel Teodor si Chir Miron Bulucbasa in 1818; - Fantana Popova (cartierul Romanesti), cunoscuta si sub numele de Fantana Basarabestilor. Ea exista inca de la inceputul secolului al XVII-lea, fapt reiesit dintr-un act datand din anul 1613. A fost refacuta in 1651 de catre Matei Basarab, iar in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea de catre Alexandru Ipsilanti. In afara acestor fantani, astazi se mai pastreaza cele din piata Chiriac si Mantuleasa; altele sunt, din pacate astupate de pamant si uitate de vreme (Fantana Buzestilor, 7 Fantani, Valea Fetii, Fantana cu Teapa, Obedeanu, Hagi Enus,...) Dupa 1800 se incearca o oarecare sistematizare a orasului: se paveaza principalele strazi cu bazalt artificial, gresie de Yvoir sau porfir aduse din Elvetia, Franta sau Belgia; se fac trotuare, iar pe marginea acestora se planteaza pomi. In 1854 se introduce iluminatul public, prin lampi cu ulei de rapita, apoi, din 1858, se folosesc lampi cu petrol, pentru ca, in 1887, la Teatrul Theodorini sa se aprinda primele becuri electrice, iar din 1896 orasul sa aiba propria sa uzina electrica (cu echipamente AEG).
Craiova a fost primul oras al tarii alimentat cu curent electric pe baza de motoare cu combustie interna! Tot in 1896 se introduc serviciile de salubritate, se construiesc o serie de obiective de utilitate publica, menite sa imbunatateasca viata citadina. S-au construit numeroase cladiri de utilitate publica sau particulare, s-au amenajat parcuri si gradini, s-au ridicat monumente. Noile cladiri sunt construite in diferite stiluri: renastere, baroc, clasic, neoclasic, romantic, romanesc, de catre mesteri francezi, italieni, nemti sau romani. In plastica arhitecturala domina formele caracteristice eclectismului european, in special academismul francez. O ilustrare a acestui stil la Craiova o constituie Palatul Jean Mihail (actualul Muzeu de Arta), realizat intre 1899-1907 de arhitectul francez Paul Gottereau, la cererea lui Constantin Mihail - unul dintre cei mai bogati oameni ai Romaniei din acele vremuri. Palatul era destinat a fi locuinta particulara.
La constructia sa s-au folosit materiale de cea mai buna calitate. Valoroasa stucatura, in parte aurita, luminatoarele, oglinzile venetiene, plafoanele pictate, candelabrele din cristal de Murano, coloanele, scarile din marmura de Carrara, peretii tapisati cu matase de Lyon, lambriurile, mobilierul stil, feroneria..., toate dadeau incaperilor un aer de eleganta si gust rafinat. Palatul a fost acoperit cu ardezie si dotat de la inceput cu instalatie electrica si incalzire centrala. Constantin Mihail moare in 1908, iar palatul ii va reveni fiului sau cel mic, Jean Mihail.
Casa Vorvorenilor - actualul sediu al Mitropoliei Olteniei - este un palat cu aspect de monumentalitate, realizat dupa planurile arhitectului D.Maimarolu; el prezinta influenta mai tarzie a Renasterii franceze, caracterizata prin acoperisuri mansardate, multitudine de ornamentari si stucaturi, interioare bogat decorate. Realizarea fostului Palat de Justitie (astazi sediul central al Universitatii) a fost proiectata, in 1890, de arhitectul Ion Socolescu. Edificiul este o ilustrare a neoclasicismului in arhitectura. O alta constructie deosebita este cladirea fostei Banci a Comertului, acum sediul Primariei Craiovei. Proiectata de arhitectul Ion Mincu, este terminata in 1916 de catre elevul sau Constantin Iotzu. Cladirea are un interior bogat decorat cu stucaturi, vitrouri, mozaicuri venetiene si grilaje de fier forjat. O constructie interesanta, viguroasa, cu caractere arhitectonice populare, este fostul Palat Administrativ, astazi sediul Prefecturii si Consiliului Judetean Dolj. Opera a arhitectului Petre Antonescu, aceasta cladire a fost realizata intre anii 1912-1913.
Dupa primul razboi mondial, pe plan stilistic se continua stradania de afirmare a elementelor nationale in arta. In Craiova acestei perioade se construieste asa-numita Casa Alba (pe una din laturile gradinii centrale - English Park - realizata in stilul unui scuar londonez), dupa planurile arhitectului Constantin Iotz. Dintre realizarile contemporane trebuie sa amintim noul edificiu al Teatrului National, inaugurat in 1973. Cel care l-a realizat, arhitectul Al. Iotzu (fiul lui Constantin Iotzu), prezenta el insusi opera sa intr-un interviu acordat revistei Contemporanul (15.11.1972): "...noua cladire din Craiova e conceputa in asa fel incat sa-si poata adapta scena si sala in functie de montarea spectacolului in una dintre cele trei modalitati (elisabethan, italian si in arena); intre cladirile masive din jur, teatrul are personalitatea sa prin orizontala lunga, continuata de un paviament si apoi de parc - ce se impune in contrast cu ambianta...; edificiul e un volum cu toate plinurile modulate, creand intranduri si iesinduri, iar suprafetele netede constituie accente pe acest volum sculptural imbracat integral in travertin alb-galbui... Teatrul este dotat cu... scena neobisnuit de intinsa (peste 40 metri adancime)." Acest somptuos edificiu este o mandrie a Craiovei si a teatrului romanesc in genere.
Cosmina Cucu
